Parcul Copou este cel mai vechi parc din Iaşi, ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff şi a reformelor introduse de acesta în Moldova. Mai cunoscută este însă legătura dintre acest parc şi poetul Mihai Eminescu. Acesta se plimba deseori pe alei, singur sau cu iubita sa, iar uneori se adăpostea sub un tei, devenit sursa sa de inspiraţie.

Parcul a fost martorul dragostei dintre marele poet şi Veronica Micle, devenind un loc romantic, un adăpost pentru tinerii îndrăgostiţi. Cine nu a iubit în acest parc? Cine nu a sărutat, nu a ţinut în braţe, având ca spectator aleile cu copaci şi statui?

Parcul Copou este un parc al iubirii şi de aceea vă recomand să citiţi aici numai cărţi de dragoste.

Băncile primitoare şi decorul încărcat de flori ne îmbie să ne aşezam şi să deschidem un roman de dragoste. “Invitatie la vals” de Mihail Drumeş sau “Pânza de păianjen”, scrisă de Cella Serghi sunt o alegere perfectă. Însă pentru un moment şi mai special, vă recomand să căutaţi o bancă liberă lângă teiul lui Eminescu şi să citiţi corespondenţa dintre poet şi aleasa sa, “Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit.